luni, iunie 17, 2024
AcasăEconomicAmCham, despre „optimizarea fiscală” făcută de multinaționale: Legenda urbană că sunt companii...

-

AmCham, despre „optimizarea fiscală” făcută de multinaționale: Legenda urbană că sunt companii care eludează Fiscul prin mijloace fiscale, până nu este demonstrată, rămâne la statutul de declarație politică

Mai mulți oficiali români au declarat că multinaționalele scot o parte din profiturile lor din țară și le transferă către companiile-mamă, motiv pentru care Guvernul vrea să impună o nouă taxă pe profit, un „ajustor fiscal”, care va fi plătit chiar și de către companiile care sunt pe pierdere. Întrebat ce părere are despre aceste acuzații, Cristian Sporiș, președinte Camerei de Comerț Americană în România (AmCham), a declarat pentru Economedia că ANAF este cel responsabil de verificarea acelor companii, iar legenda urbană că sunt companii care eludează Fiscul prin mijloace fiscale, până nu este demonstrată, rămâne la statutul de declarație politică. Elisabeta Moraru, vicepreședinte AmCham România și CEO Google România, spune că cel mai important este să putem să avem predictibilitate economică.
„Avem o lege care se aplică pentru toată lumea. Acea lege trebuie să fie, dacă se aplică, verificată de către un organ al statului care este ANAF. Nu putem să acuzăm pe cineva dacă noi avem ANAF. Ce facem, ne bazăm 100% pe conformare voluntară? Probabil, nu știu și nici nu cred că există companii… – până la proba contrarie, prezumția de nevinovăție funcționează pentru toată lumea. Legenda urbană că sunt companii care eludează fiscul prin mijloace fiscale, până nu este demonstrată, rămâne la statutul de declarație politică”, a declarat președintele AmCham Cristian Sporiș pentru Economedia.
Potrivit lui, întrebarea corectă ar fi care este amprenta fiscală a acelei companii în România, respectiv câți bani se varsă prin acea companie la bugetul de stat și ce s-ar întâmpla dacă ea nu ar mai exista.
„Prin amprentă fiscală înțeleg totalitatea impozitelor plătite de către bugetul central sau local, pentru că s-ar putea să se plătească foarte mulți bani și la bugetele locale, ca taxe pe proprietate sau pe clădire sau pe stâlp. Apoi vin taxele la bugetul general, care sunt CAS, CASS, impozit pe salariu, accize, TVA colectat și plătit. Când ne uităm la amprenta fiscală a acelei companii și ce rămâne este impozitul pe profit, noi ne uităm la amprentă fiscală a acelei companii, vedem cam câți bani se varsă prin acea companie la bugetul de stat și ne punem întrebarea dacă acea companie nu ar mai exista? Am mai încasa toți banii respectivi?”, declară Cristian Sporiș.
În ceea ce privește un impozit de 1% pe cifra de afaceri, măsură de asemenea dezbătută la nivelul Guvernului, Sporiș spune că ea ar putea afecta unele companii, în funcție de sectorul în care activează.
„Hai să încercăm taxa pe cifra de afaceri, să vedem care este răspunsul. Nu merge așa în sistemul fiscal bugetar, pe încercare și eșec. Ci altfel: să ne uităm exact unde se colectează și dacă se mărește sau cum se colectează mai bine. Acesta este primul lucru. Al doilea este cum cheltuim banii. Și al treilea lucru este, dacă nu ne ajung aceste colectări, unde credem că putem pune o taxă suplimentară astfel încât să nu facem rău economiei sau unui anumit sector pe termen mediu și lung. Vor fi sectoare cu marje foarte mici de profitabilitate, dar care nu sunt doar în România. Sunt alte sectoare, în schimb, care în momentul de față investesc în viitor și s-ar putea ca profitabilitatea să fie zero sau negativă. Sectoare, de exemplu în zona de IT, unde se face cercetare și dezvoltare”, precizează Cristian Sporiș.
Elisabeta Moraru, vicepreședinte AmCham România și CEO Google România, răspunde acuzațiilor miniștrilor spunând că întreaga comunitate AmCham este formată din niște profesioniști care respectă legislația.
„Este o discuție și vrem să fim parte din discuție și ne arătăm interesul pentru a participa la obținerea celui mai bun rezultat. Avem multe puncte de vedere pe care le împărtășim în discuțiile pe care le avem cu cu autoritățile sau pe care le vom avea în continuare cu autoritățile și cred că cel mai important lucru este să vedem impactul și să putem să avem predictibilitate economică, pentru că investitorii, de orice fel de factor ar fi ei, își doresc să poată prevede cu ceva timp în avans cum pot dezvolta și mai bine investițiile deja existente sau cele pe care le intenționează în viitor. Eu pot să vă spun că întreaga comunitate AmCham pe care o o reprezentăm este o comunitate de companii și de profesioniști care respectă legislația, care fac tot ce pot în a fi proactivi”, precizează Elizabeta Moraru pentru Economedia.
În contextul în care Guvernul vrea să elimine facilitățile fiscale pentru IT-iștii care câștigă peste 10.000 lei brut lunar, Moraru spune că membrii AmCham sunt deschiși la a purta discuții cu reprezentanții guvernului.
„Noi ne arătăm mai mult decât deschiderea de a participa la aceste discuții și de a fi parte din găsirea celor mai bune soluții pentru pilonii strategici pe care îi are economia României. De acolo putem să descoperim mai departe unde este nevoie de susținere, unde este nevoie de suport și membrii AmChan sunt foarte interesați tocmai de această dezvoltare economică și orice este necesar pentru a susține procesul. Așteptăm să fim parte din dialog astfel încât să putem să vedem concret ce se implementează și ce se propune”, a declarat Elisabeta Moraru, vicepreședinte AmCham România și CEO Google România.
2023 ar putea fi la fel de bun ca 2022 în termeni de investiții străine, dar lipsește predictibilitatea
Președinte AmCham România Cristian Sporiș spune că 2022 a fost cel mai bun an în România în termen de investiții directe străine, iar 2023 se anunță a fi unul la fel de bun sau poate chiar puțin mai bun ca 2022, însă lipsa de predictibilitate nu ajută deloc investitorii străini.
„Nu ajută absolut deloc să ai astfel de abordări: facem asta, facem invers, comunicăm pe surse. Nu ajută deloc sau nu este un sentiment de încredere sau transparență (n.red. – pentru investitori). Probabil că modalitatea mai bună ar fi fost să existe o consultare cu studii de impact în spate. Orice din acele măsuri menționate pe surse pot impacta diverse sectoare, economia per ansamblu sau diverse sectoare. Este mult zgomot din partea autorităților, mult zgomot, fără fond. Cred că pachetul fiscal are un impact pentru ambele tipuri de investitori în România, străini sau și cei români, indiferent de proveniența capitalului, cred că s-au obișnuit în ultimii 30 de ani cu partea de zgomot și cred că nu-i mai impresionează chiar așa de mult”, spune Cristian Sporiș.
Acesta transmite că România are cu SUA o balanță excedentară, exportăm mai mult decât importăm. Statele Unite ale Americii sunt al 5-lea investitor în România și al 3-lea cel mai mare investitor ca și investiții greenfield.
„Sunt peste 900 de companii americane în România în momentul de față, mai mult ca în Polonia, Bulgaria, Slovacia, dar într-adevăr mai puține decât în Cehia și în Ungaria și dorința noastră este să promovăm cât putem astfel încât numărul acestor companii să crească”, arată el.
În ceea ce privește domeniile în care ar putea intra investiții americane, Cristian Sporiș spune că este foarte importantă securitatea și reziliența, iar pe partea de securitate este clar partea digitală. „Nimeni nu vrea ca datele sau infrastructura critică să cadă în mâinile unei țări care a demonstrat că poate să atace un vecin”, afirmă președintele AmCham. Un alt domeniu este energia, spune el. „Pentru independența față de acel furnizor tradițional de energie și nu în ultimul rând infrastructura fie de date, fie fizică, pentru a putea transporta mărfurile”, mai precizează acesta.

Articole SIMILARE

spot_img

Ultimele Articole