„UE s-a confruntat cu provocări excepţionale în ultimii ani, printre care o creştere rapidă a inflaţiei, care a exercitat o presiune considerabilă asupra capacităţii bugetului de a răspunde în continuare noilor evoluţii. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuă să ofere o finanţare esenţială pentru priorităţile politice ale UE, conform planificării. Cheltuielile legate de tranziţia verde şi digitală vor constitui în continuare o prioritate, astfel încât Europa să devină mai rezilientă şi mai pregătită pentru viitor”, conform sursei citate.
Proiectul de buget pentru 2024 direcţionează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcţie de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE şi ale partenerilor noştri din întreaga lume. Fondurile vor contribui la modernizarea şi consolidarea Uniunii, prin încurajarea tranziţiei verzi şi digitale, prin crearea de locuri de muncă şi prin consolidarea rolului Europei în lume.
Comisia Europeană va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. În urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva acestei ţări, bugetul UE a fost mobilizat pe deplin pentru a sprijini Ucraina şi statele membre ale UE care primesc refugiaţi, însă disponibilităţile sale au fost epuizate. Comisia va analiza acordarea unui sprijin viitor Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului său pe termen lung pentru perioada 2021-2027.
Pentru abordarea celorlalte priorităţi diverse ale UE, Comisia Europeană propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorităţi ale Comisiei (în angajamente):
– 53,8 miliarde euro pentru politica agricolă comună şi 1,1 miliarde euro pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor;
– 47,9 miliarde euro pentru dezvoltare regională şi coeziune , cu scopul de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi infrastructura care sprijină tranziţia verde şi proiectele prioritare ale Uniunii;
– 15,8 miliarde euro pentru sprijinirea partenerilor noştri şi a intereselor noastre pe scena mondială , din care 11,4 miliarde euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,1 miliarde euro pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA III) şi 1,7 miliarde euro pentru ajutor umanitar (HUMA);
– 13,6 miliarde euro pentru cercetare şi inovare , din care 12,8 miliarde euro pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Proiectul de buget include, de asemenea, finanţarea Actului european privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa şi prin redistribuire de la alte programe;
– 4,6 miliarde euro pentru investiţii strategice europene , din care 2,7 miliarde euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde EUR pentru programul Europa digitală pentru conturarea viitorului digital al Uniunii şi 348 de milioane euro pentru InvestEU pentru priorităţile-cheie (cercetare şi inovare, dubla tranziţie verde şi digitală, sectorul sănătăţii şi tehnologiile strategice);
– 2,1 miliarde euro pentru cheltuieli destinate spaţiului , în special pentru Programul spaţial european, în cadrul căruia vor fi reunite acţiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
– 10,3 miliarde euro pentru capitalul uman, coeziune socială şi valor i, din care 3,96 miliarde euro pentru costurile din ce în ce mai mari de îndatorare din cadrul NGEU (care trebuie ţinute sub observare atentă), 3,7 miliarde euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunităţi de educaţie şi mobilitate pentru cetăţeni, 332 de milioane EUR pentru sprijinirea artiştilor şi a creatorilor din întreaga Europă şi 215 milioane euro pentru promovarea justiţiei, a drepturilor şi a valorilor;
– 2,4 miliarde euro pentru mediu şi politici climatice , din care 745 de milioane euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea şi 1,5 miliarde euro pentru Fondul pentru o tranziţie justă în vederea asigurării faptului că tranziţia verde aduce beneficii tuturor;
– 2,2 miliarde euro pentru protejarea frontierelor noastr e, din care 1,1 miliarde euro pentru Fondul de management integrat al frontierelor şi 874 de milioane euuro (contribuţia totală a UE) pentru Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex);
– 1,7 miliarde euro pentru cheltuielile legate de migraţie , din care 1,5 miliarde euro pentru sprijinirea migranţilor şi a solicitanţilor de azil în conformitate cu valorile şi priorităţile noastre;
– 1,6 miliarde euro pentru abordarea provocărilor din domeniul apărării , din care 638 de milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), 241 de milioane euro pentru sprijinirea mobilităţii militare, 260 de milioane euro pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) şi 343 de milioane euro pentru sprijinirea producţiei de muniţie;
– 947 de milioane euro pentru a asigura funcţionarea pieţei unice , inclusiv 602 milioane euro pentru Programul privind piaţa unică şi 200 de milioane EUR pentru activităţi legate de combaterea fraudei, fiscalitate şi vamă;
– 754 de milioane euro pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetăţenilor, precum şi 230 de milioane euro pentru mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistenţă operaţională în caz de criză;
– 726 de milioane euro pentru securitate , din care 315 milioane euro pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată şi criminalitatea informatică;
– 213 milioane euro pentru c onexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii privind conectivitatea securizată.
Potrivit sursei menţionate, proiectul de buget pentru 2024 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptat la sfârşitul anului 2020 , inclusiv ajustările tehnice ulterioare, şi urmăreşte să transforme priorităţile acestuia în rezultate anuale concrete. Bugetul se menţine în parametri pentru alocarea a 30 % din bugetul pe termen lung şi din instrumentul de redresare NextGenerationEU combaterii schimbărilor climatice.
Proiectul de buget al UE pentru 2024 include cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, finanţate din resurse proprii. Acestea sunt completate de cheltuielile din cadrul NextGenerationEU , finanţate din împrumuturi de pe pieţele de capital. În ceea ce priveşte bugetul propriu-zis, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente şi plăţi. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plăţile” desemnează sumele plătite efectiv. Toate sumele sunt exprimate în preţuri curente, mai indică sursa amintită.
Cu un buget de până la 807 miliarde euro în preţuri curente, NextGenerationEU contribuie la repararea daunelor economice şi sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 şi la pregătirea UE pentru viitor . Acest instrument contribuie la construirea, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, a unei UE mai verzi, mai digitale, mai reziliente şi mai bine pregătite să facă faţă provocărilor actuale şi viitoare.
Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) – un instrument de acordare de granturi şi de împrumuturi pentru sprijinirea reformelor şi a investiţiilor în statele membre ale UE.
Contractele/angajamentele din cadrul instrumentului NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârşitul anului 2023, plăţile legate de împrumuturi urmând să fie efectuate până la sfârşitul anului 2026, conchide sursa precizată.
