joi, mai 23, 2024
AcasăPoliticExclusiv. Cine rămâne și cine se întoarce la Palatul Victoria. Numele cunoscute...

-

Exclusiv. Cine rămâne și cine se întoarce la Palatul Victoria. Numele cunoscute din Cabinetul Ciolacu

Viitorul guvern  din cabinetul lui Marcel Ciolacu va fi format din oameni noi, dar și din vechi miniștri, care au activat și în cabinetul lui Nicolae Ciucă. O parte dintre aceștia și-au păstrat portofoliile, în vreme ce alții au fost rotiți. În mare, PSD a preferat să meargă, și mai departe, cu oamenii care au deja experiență pe care au căpătat-o alături de Nicolae Ciucă.

Mai mulți miniștri din guvernul condus de Nicolae Ciucă și-au păstrat portofoliile, urmând să se afle și în cabinetul lui Marcel Ciolacu. Cei mai mulți miniștri care vor continua la Palatul Victoria sunt din PSD.

În primul rând, printre cei care rămân, o nominalizăm pe Gabriela Firea, singura femeie din guvernul lui Nicolae Ciucă, până în urmă cu câteva luni, când i s-a alăturat Ligia Deca, la Educație. Gabriela Firea va păstra portofoliul de la Ministerul Familiei.

Senatoare a României, aleasă în 2020, după ce a pierdut alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei, Gabriela Firea a fost cooptată în guvern în contextul înființării coaliției PSD – PNL, la guvernare. Ea a primit conducerea Ministerului Familiei și Egalității de Șanse, desprins din Ministerul Muncii și Protecție Sociale. În noul cabinet, Gabriela Firea va coordona și acitivtate desfășurată de ministerul Sportului, preluat de la UDMR.

Sorin Grindeanu rămâne la Transporturi

La Ministerul Transporturilor va rămâne în funcție Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte al PSD, un apropiat, dar în același timp și un rival al lui Marcel Ciolacu la conducerea partidului. Sorin Grindeanu a atras atenția în contextul adoptării contestatei Ordonanțe 113, la începutul anului 2017, când conducea guvernul PSD, în regimul lui Liviu Dragnea.

A fost demis, de la Palatul Victoria, câteva luni mai târziu, deoarece nu s-a conformat ordinelor primite de la Dragnea, prin moțiune de cenzură. Sorin Grindeanu este primul premier din istoria României destituit, printr-o moțiune, de propriul partid. Considerat un disident în PSD, în epoca Dragnea, Sorin Grindeanu a revenit în conducerea social-democrată după ce partidul a fost preluat de Marcel Ciolacu. El a fost desemnat la Ministerul Transporturilor.

De menționat că acest portofoliu a făcut obiectul unor negocieri între PSD și PNL. În vreme ce mai mulți lideri liberali au cerut ca Transporturile să revină PNL, Nicolae Ciucă a acceptat să fie cedat colegilor din PSD. La schimb, a primit Dezvoltarea, fapt ce a dus la o ruptură cu UDMR.

Adrian Câciu se mută la Fonduri Europene

Adrian Câciu rămâne ministru și în guvernul condus de Marcel Ciolacu, doar că nu va mai ocupa poziția de ministru al Finanțelor, ci pe aceea de la Ministerul Fondurilor Europene. Adus din organizația PSD Buzău, din care face parte și Marcel Ciolacu, Câciu a primit finanțele, în guvernul condus de Nicolae Ciucă.

În mandatul său, România a ajuns la cel mai mare nivel al împrumuturilor, la 50% din PIB. De asemenea, legat de numele Adrian Câciu, avem și criza financiară cu care se confruntă actuala guvernare. Execuţia bugetului general consolidat, în primele trei luni ale acestui an, s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de lei. Aceasta în condițiile în care la finalul anului, România trebuie să atingă un deficit de 4,4% din PIB.

De curând, Adrian Câciu a fost criticat de partenerii de coaliție din PNL care l-au învinuit pentru demisia șefului ANAF, Lucian Heiuș, colegul lor de partid.

Senatorul Angel Tîlvăr va rămâne la conducerea Ministerului Apărării Naționale, unde a fost nominalizat după demisia lui Vasile Dîncu. Acesta este membru al PSD Vrancea și, în 2020, a fost numit la conducerea organizației județene a partidului, în locul lui Marian Oprișan. Nu a reușit să păstreze funcția, prea multă vreme. Profesor de engleză, Angel Tâlvăr a fost contestat din cauza tezei sale de doctorat, fiind acuzat că nu și-ar fi scris-o singur.

Alexandru Rafila un ministru fără rezultate

Social-democratul Alexandru Rafila va rămâne la conducerea Ministerului Sănătății, deși performanțele sale, în fruntea instituției lasă mult de dorit. Foarte activ în opoziție, mai ales când critica campania de vaccinare anti-Covid, Alexandru Rafila și-a pierdut vocea în momentul în care a intrat în guvernul condus de Nicolae Ciucă.

După o perioadă în care a mai acuzat achizițiile de vaccin anti-Covid, peste necesarul României, Rafila nu s-a mai distins prin nimic conrect. A gestionat defectuos achiziția și repartizarea dozelor de iod, în contextul temerilor unor explozii nucleare, anul trecut, în războiul din Rusia.

Ministerul Sănătății se confruntă și cu protestele lucrătorilor din domeniu, nemulțumiți de salarizare, dar și cu cele ale bolnavilor de cancer. Aceștia îș acuză pe actualul ministru că dorește să anuleze Programul național destinat pacienților de cancer, aprobat prin act normativ, ca să elaboreze altul. De asemenea, în mandatul său, Alexandru Rafila a intrat într-un conflict cu Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, încercând să și-l subordoneze.

De cuând, Alexandru Rafila nu a reușit să le spună jurnaliștilor, care l-au întrebat, în timpul unei conferințe de presă, care este procentul cu care au fost majorate salariile lucrătorilor din Sănătate.

Preferatul mamei lui Sorin Grindeanu continuă la Muncă

Preferatul mamei lui Sorin Grindeanu, așa cum îl prezenta Marcel Ciolacu, anul trecut, Marius Budăi va continua la ministerul Muncii și Protecției Sociale. Actualul ministru are o serie de restanțe grave în programul de guvernare, în ceea ce privește jaloanele PNRR. Este vorba despre reforma sistemului de pensii și eliminarea pensiilor speciale, dar și despre legea salarizării unitare.

Marius Budăi s-a specializat în a da vina pe greaua moștenire, de fiecare dată când se confruntă cu probleme pe care nu este capabil să le rezolve, așa cum a făcut și în timpul recent încheiatei greve a profesorilor. La începutul mandatului a acuzat procentul de 9,4% din PIB, prea mic, înscris în PNRR, pentru bugetul de pensii. Și-a făcut un obiectiv din a obține majorarea acestuia, prin negocieri cu Comsia Europeană, însă rezultatul nu a fost nici pe departe cel așteptat. Eliminarea acestui prag a fost condiținată de reformarea sistemului de pensii.

Comisia Europeană a condiționat eliminarea acestui prag de înfăptuirea reformelor în domeniul pensiilor. Aceste reforme, asumate de coaliția de guvernare, de care este responsabil și Marius Budăi, bat pasul pe loc și pun în pericol PNRR.

Cătălin Predoiu cotinuă la Ministerul de Interne

De partea cealaltă, în  cabinetul condus de Marcel Ciolacu vor rămâne mai mulți miniștri ai PNL. Majoritatea, însă, își vor schimba portofoliile, fiind rotiți la alte ministere, deși Nicolae Ciucă dădea asigurări că au performat. Astfel, Cătălin Predoiu va pleca de la Justiție, urmând să preia Ministerul Afacerilor Interne, de la Lucian Bode.

La Justiție, Cătălin Predoiu a fost autorul pachetului de legi menit să rezolve reforma în sistem. Tot în mandatul său, Comisia Europeană a decis să ridice MCV-ul astfel că, se poate spune, România a devenit membru deplin al Uniunii Europene.

Pe de altă parte, în timpul său instanțele au pronunțat mai multe decizii de încetare a unor procese penale, în contextul prescrierii faptelor. Cu Cătălin Predoiu la Justiție, Guvernul a modificat cu întârziere actul normativ care prevedea armonizarea legislației privind prescripția unor fapte penale cu deciziile Curții Constituționale.

Un alt moment care a generat un adevărat scandal în spațiul public a fost cel al stabilirii pragului pentru abuzul în serviciu. Ministrul Cătălin Predoiu a propus un prag de 250.000 de lei de la care faptele de abuz în serviciu urmau să fie condamnate penal. Propunerea sa a provocat un adevărat scandal, astfel că reprezentanții coaliției de guvernare au fost nevoiți să dea înapoi, pentru a nu pierde puncte eletorale. Ulterior, Curtea Constituțională a stabilit că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, în ciuda susținerilor lui Predoiu.

Marcel Boloș rotit la Finanțe, in cabinetul Ciolacu de la Fonduri Europene

Marcel Boloș, apreciat de Nicolae Ciucă drept unul dintre cei mai performanți miniștri din Guvernul pe care l-a condus va pleca de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. El va prelua, conform ultimelor informații din spațiul public, portofoliul de la Finanțele Publice. În cabinetul condus de Ciucă, Marcel Boloș a mai ocupat și funcția de ministru al Cercetării și Digitalizării, după retragerea lui Florin Roman.

Marcel Boloș este considerat un specialist în fonduri europene, el venind din structurile teritoriale ale Agențiilor de Dezvoltare Regională. De aceea, mutarea sa de la Fonduri Europene la Finanțe Publice este surprinzătoare. De menționat că Marcel Boloș a mai ocupat portofoliul de la Fonduri Europene și în primul guvern PNL, în 2019, pe vremea când era premier Ludovic Orban. În guvernul condus de Nicolae Ciucă, el a preluat portofoliul de la Dan Vâlceanu, un apropiat al lui Florin Cîțu, care a intrat în opoziție cu propriul partid.

Un alt ministru care va fi rotit in cabinetul li Ciolacu este Sebastian Burduja. Acesta a ocupat funcția de ministru al Digitalizării, înlocuindu-l pe Marcel Boloș. Acum, Burduja va fi transferat la Ministerul Energiei, în locul lui Virgil Popescu, un personaj contestat de partenerii din PSD, motiv pentru care liberalii au ales să renunțe la serviciile sale.

Ligia Deca rămîne la guvern în ciuda crizei din Educație

Numită în Guvern după demisia lui Sorin Cîmpeanu, acuzat de plagiat, Ligia Deca va continua să se ocupe de Educație și în cabinetul condus de Marcel Ciolacu. Aceasta, deși a avut o prestație mult sub așteptări în fața profesorilor care au intrat în grevă. Parte a echipei de negociere, desemnată de Nicolae Ciucă, Ligia Deca nu a reușit să se facă credibilă în fața profesorilor și sindicatelor din Educație.

Mai mult, Ligiei Deca i s-a reproșat că, la începutul anului, a acceptat un buget mult sub necesarul sistemului de învățământ. Banii pentru Educație au fost mai mulți, ca sumă efectivă, bugetul fiind majorat de la 29,9 miliarde de lei (2,28 % PIB) cât s-au alocat în 2022, la 32.5 miliarde de lei în 2023. Procentul efectiv din PIB a fost mult mai mic, de 2,1%.

Ca ministru, Ligia Deca a reușit să promoveze în Parlament proiectele de lege ale Educației bazate pe proiectul prezidențial „România Educată”. Considerate moștenirea președintelui Klaus Iohannis, la finalul celor 10 ani de mandat, legile sunt contestate și criticate de majoritatea experiților în educație, dar și de cadrele didactice.

În cabinetul lui Marcel Ciolacu revine și Raluca Turcan, la Ministerul Culturii. Ea a condus, în trecut, în mandatul lui Florin Cîțu, portofoliul Muncii și Protecției Sociale. A fost înlăturată pentru a-i face loc lui Marius Budăi.

Articole SIMILARE

spot_img

Ultimele Articole