Oamenii de stiinta de la Google au anuntat un nou pas inainte catre viitorul computer cuantic, cu un experiment ce reduce in mod semnificativ rata de eroare, un obstacol major pe drumul spre „Sfantul Graal” al informaticii, conform unui studiu publicat miercuri in Nature, transmite AFP, citata de Agerpres.
Computerul cuantic universal va transforma radical sistemele informatice, cu puteri de calcul uriase, incomparabile cu cele ale calculatoarelor conventionale.
Insa, acest computer revolutionar, pe care informaticienii il considera un „Graal”, nu va fi posibil prea curand, fiind necesara depasirea a numeroase obstacole tehnologice, cu precadere o rata de eroare mult prea mare pentru a putea fi dezvoltate aplicatii fiabile.
Un experiment realizat de departamentul de cercetare Google Quantum AI a demonstrat ca poate fi imbunatatita in mod semnificativ corectarea erorilor, ceea ce ii permite gigantului digital sa isi mute pionii in cursa catre computerul cuantic.
Procesoarele cuantice supraconductoare, precum cele de la Google sau ale rivalului IBM, exploateaza proprietatile uimitoare ale fizicii cuantice care guverneaza lumea la scara infinitezimala. Ele utilizeaza biti cuantici numiti qubiti. Acestia sunt caramizi de baza ale informaticii cuantice cu o infinitate de stari posibile ce se pot suprapune (0 si 1 in acelasi timp) si se pot intrica – in timp ce bitii computerelor clasice au doar doua stari posibile (0 sau 1).
Suprapunerea si intricarea fac posibila efectuarea de operatii matematice masive in paralel, computerul fiind capabil sa exploreze toate solutiile in acelasi timp si nu una cate una.
Insa, manipularea qubitilor se confrunta cu un obstacol fizic major numit decoerenta, care face ca proprietatile cuantice sa dispara la contactul cu cea mai mica perturbare exterioara. Aceasta fragilitate este cea care genereaza o importanta rata de eroare, cu atat mai deranjanta cu cat erorile cresc odata cu numarul qubitilor.
Google a testat o metoda care utilizeaza coduri corectoare capabile sa detecteze si sa rezolve erorile fara a afecta informatiile.
Acest sistem, menit sa imbunatateasca performanta logica a computerului, a fost teoretizat la sfarsitul anilor 1990 si, prin urmare, nu este ceva nou. Cu exceptia faptului ca punerea sa in practica are efectul opus celui scontat: cu cat sunt mai multi qubiti cu atat dimensiunea codului corector trebuie sa creasca si… cu atat performanta de corectare se diminueaza.
Oamenii de stiinta de la Google sustin ca au dezvoltat pentru prima data un cod de corectare a erorilor care inverseaza acest proces. „Este o bascula, magia corectarii s-a produs”, a comentat dr. Hartmut Neven, autorul principal al studiului, in cadrul unei conferinte de presa.
„Insa, acest lucru nu este suficient, acum trebuie sa realizam o rata de eroare mult mai mica”, a recunoscut omul de stiinta. Prin urmare, mai este inca un drum lung de parcurs pana cand tehnologia va deveni utila.
In 2019, Google a anuntat ca a atins „suprematia cuantica”, afirmand ca procesorul sau Sycamore a finalizat in trei minute si douazeci de secunde un calcul pentru care ar fi nevoie de 10.000 de ani in cazul unui supercomputer conventional. Anuntul a fost apoi contestat, mai ales pentru ca acel calcul realizat atunci nu a servit niciunui scop cu exceptia obtinerii acestei victorii.
