duminică, iunie 23, 2024
AcasăEconomicIsărescu și Dăianu nu sunt de acord cu politicile fiscale anunțate de...

-

Isărescu și Dăianu nu sunt de acord cu politicile fiscale anunțate de PSD-PNL

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că în cazul modificărilor legislative din domeniul fiscal realizate în ultimii ani a fost vorba de un „abuz de politici fiscale”. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu a atenționat că România are un deficit structural foarte mare, posibil cel mai mare mare din Uniunea Europeană, pe care unele estimări îl plasează la 6%.

Isărescu: Discuţia îmi aminteşte de Creangă

”Discuţia îmi aminteşte de Creangă, povestea cu omul care căra apă cu ciurul. Păi, cu atâtea excepţii (…) chiar m-aţi speriat. Eu nici n-am ştiut că s-au făcut modificări legislative în domeniul fiscal. Aici a fost vorba de un abuz de politici fiscale în mod evident. Ai în 6 ani atâtea modificări. Pe ce stabilitate poţi să ai cu asemenea chestiuni? (…). Noi avem acum un sistem de taxe regresive care apasă mai mult pe micii contribuabili. Deci, după mine, prima măsură ar fi să terminăm, treptat bineînţeles, că nu poţi să bruschezi nici pe omul de afaceri cu măsuri de azi pe mâine, într-o anumită perspectivă, cu toate aceste excepţii şi apoi revenirea la un flat-tax înainte de a discuta de alte sisteme de impozitare. Dar revenirea la un flat-tax, la o taxă unică, nu la un sistem de taxe regresive. Aici suntem”. Şi noi economiştii ştim ce înseamnă sistem de taxe regresive. Nu te ajută nici la prociclicitate, nu te ajută la nimic”, a declarat, vineri, Mugur Isărescu.

Vezi și Ilie Năstase vrea arenele BNR pentru tenis de la BNR-ul lui Isărescu

Guvernatorul BNR a participat la evenimentul de lansare „The Tax Institute”, primul think tank dedicat fiscalităţii. Cu această ocazie s-a lansat primul studiu realizat de specialiştii The Tax Institute, intitulat „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015 – 2023)”.

Dăianu arată că deficitul României sub PSD-PNL este dublu față de ținta de 3%

„Avem o situaţie foarte dificilă în ceea ce priveşte echilibrul bugetar şi chiar situaţia balanţei externe. Avem un deficit structural foarte mare, adică diferenţa între venituri permanente şi cheltuieli permanente, deşi nimic nu este permanent pe lumea asta, orice se poate schimba. Se pare că este cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Diverse estimări îl plasează în jur de 6%. Acest deficit este mult peste 3%, iar 3% e o ţintă pentru noi. De fapt noi ar trebui să ne ducem, dacă vrem să intrăm şi în zona euro, dacă vrem să avem spaţiul fiscal pentru a amortiza şocuri externe, de la războaie până la pandemie şi crize, trebuie să avem un echilibru bugetar definit prin deficit mic şi venituri fiscale mai mari, ceea ce nu se înţelege. Unii tot filosofează că deficitul acesta sau veniturile fiscale joase sunt o consfinţire, o întruchipare a contractului social. Domnul preşedinte al Senatului vorbea despre o maşină care nu se gripează. Maşina este gripată. Maşina trăieşte cu benzină cumpărată, primită de la alţii, pe datorie. Noi nu vom putea continua cu asemenea deficite. Nu avem timp, chiar dacă am găsi ceva îngăduinţă la Comisia Europeană. Şi ce aş mai spune şi o spun fără diplomaţie: această corecţie nu se poate realiza realiza prin miracole. Miracole nu există în economie”, a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a adăugat că trebuie realizată această corecţie macroeconomică chiar dacă înseamnă „nemulţumire, frustrare, mânie”, subliniind că România a mai trecut prin momente foarte dificile, costisitoare pentru societate, cetăţeni şi mediul de afaceri.

Vezi și Daniel Dăianu: România va avea în 2021 o creştere economică între 6 şi 7%

În ceea ce priveşte PNRR, preşedintele CF a menţionat că acesta vine cu reforme absolut necesare, dar mai vine şi cu „calitatea oamenilor”, precizând totodată că degeaba ai o arhitectură bună dacă „la butoane” sunt puşi oameni nepricepuţi.

Legat de gradul redus de colectare al Fiscului, Dăianu a menţionat că ANAF lucrează în continuare pe analiză de risc şi menţine discreţionarismul, deşi ar trebuie să lucreze pe mecanisme care să depersonalizeze relaţia între plătitori şi angajaţii Fiscului. El a adăugat că Bulgaria a ajuns la un grad de colectare de 31% din PIB, în timp ce în Ungaria, Polonia şi Cehia la 35% – 36%.

Articole SIMILARE

spot_img

Ultimele Articole