Băncile din România înregistrează un profit net ușor mai mic în perioada ianuarie-septembrie

Băncile din România înregistrează un profit net ușor mai mic în perioada ianuarie-septembrie

Băncile din România au raportat un profit net ușor mai mic în primele nouă luni din 2025

În primele trei trimestre ale anului 2025, băncile din România au înregistrat un profit net agregat aproape identic cu cel din anul precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, profitul net cumulat pentru intervalul ianuarie-septembrie a fost de 11,6 miliarde RON (circa 2,3 miliarde euro), marcând o scădere marginală de 0,6% față de aceeași perioadă din 2024. Doar în trimestrul al treilea, profiturile au fost de 6,2 miliarde RON (828 milioane euro), înregistrând o ușoară diminuare de 0,3% comparativ cu Q3 2024.

Evoluția ratelor creditelor neperformante și a indicatorilor de rentabilitate

Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut ușor, până la 2,9% la finalul lunii septembrie, de la 2,8% încheiat la 30 iunie. Aceasta vine după ce în ultimele patru trimestre nivelul NPL atingea un minim al ultimului deceniu, de numai 2,5%.

Referitor la performanțele financiare, indicatorii de profitabilitate au arătat mici îmbunătățiri în ultimele două trimestre, dar rămân sub recordurile stabilite în perioada 2023-2024. Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a scăzut la 18,4% în ianuarie-septembrie 2025, de la 20,2% în aceeași perioadă a anului trecut, dar și de la 21,3% în primele trei luni din 2023. În paralel, rentabilitatea activelor (ROA) a coborât ușor, rămânând însă solidă, la 1,73% în 2025, față de 1,78% în 2024 și 1,91% în 2023.

Creșterea activelor bancare și dinamica creditelor

Volumul total al activelor bancare a atins 907 miliarde RON (circa 179 miliarde euro) la finele lunii septembrie, reprezentând o creștere anuală de 7,9%. Totuși, activele raportate ca procent din PIB s-au ajustat ușor, ajungând la aproximativ 50%, deoarece ritmul de creștere a acestora a fost ușor inferior celui al PIB-ului nominal.

Din totalul activelor, creditele au crescut cu 7,5% față de septembrie 2024, ajungând la un volum de 444 miliarde RON (aproximativ 87,5 miliarde euro).

Creditarea în 2025: o creștere preponderent prin refinanțare

Datele BNR mai arată că volumul creditelor noi acordate în 2025 a crescut semnificativ în primul trimestru, cu 25,7% anual, până la un nivel de 45 miliarde RON. În trimestrele doi și trei, creșterile au fost modeste, dar pozitive, depășind ușor 52 miliarde RON de credite noi acordate în fiecare trimestru.

Cu toate acestea, o parte însemnată a acestor credite noi a fost destinată refinanțării portofoliului existent. Astfel, deși în perioada de 12 luni până în septembrie 2025 s-au acordat credite noi de aproape 200 miliarde RON, soldul total al creditelor bancare a crescut efectiv cu doar 31 miliarde RON.

Această situație indică un context în care băncile au continuat să ofere lichiditate și soluții de restructurare, dar creșterea netă a creditelor noi pentru finanțare suplimentară a fost limitată.


În concluzie, sectorul bancar românesc și-a menținut performanțele solide în primele nouă luni ale anului 2025, atingând aproape aceleași niveluri record de profitabilitate ca în anul anterior. Creșterea activelor și a creditelor rămâne susținută, în timp ce calitatea portofoliului de credite se menține ridicată, chiar dacă s-a observat o ușoară creștere a creditelor neperformante.

Aceste rezultate confirmă o stabilitate generală a sectorului bancar, într-un climat economic care continuă să aducă provocări, dar și oportunități pentru instituțiile financiare locale.


Foto: Rochu2008 / Dreamstime.com

Redactat de Iulian | romania-insider.com

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.