Două Încercări Fără Succes
Sursa poza: oradesibiu.ro
După validarea alegerilor prezidențiale și depunerea jurământului de către noul președinte al României, una dintre primele și cele mai importante atribuții ale acestuia este desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Conform Constituției, acest proces implică consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în absența acesteia, a tuturor formațiunilor politice parlamentare.
Procedura desemnării prim-ministrului
În România, cetățenii aleg membrii Parlamentului – Camera Deputaților și Senatul –, iar rezultatul acestor alegeri determină componența politică a legislativului. Dacă un partid sau o coaliție obține majoritatea absolută (peste 50% din mandate), președintele consultă această formațiune înainte de a face o nominalizare. În lipsa unei majorități clare, președintele poartă consultări cu toate partidele parlamentare și desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. De obicei, acesta este liderul partidului majoritar sau o persoană susținută de o coaliție capabilă să formeze o majoritate.
Un nume vehiculat recent pentru funcția de premier este Ilie Bolojan, care ar putea fi susținut de Nicușor Dan, în cazul în care acesta ar deveni președinte, conform declarațiilor publice anterioare. Totuși, componența viitorului Guvern rămâne, pentru moment, incertă.
Votul de încredere în Parlament
După desemnarea candidatului, acesta trebuie să propună o echipă guvernamentală și un program de guvernare, pe care le prezintă în fața Parlamentului reunit. Urmează un vot de încredere, unde este necesară o majoritate simplă – 50%+1 din totalul parlamentarilor – pentru ca Guvernul să fie învestit. Dacă programul și lista Guvernului sunt respinse, președintele României reia consultările cu partidele parlamentare și desemnează un alt candidat.
Scenariul alegerilor anticipate
În cazul în care două propuneri consecutive de prim-ministru sunt respinse de Parlament, președintele are dreptul să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate. Acest scenariu este considerat unul de coșmar, deoarece poate duce la instabilitate politică și economică, afectând negativ țara.
Este esențial ca liderii politici să colaboreze pentru a evita astfel de situații și să asigure o tranziție lină în formarea noului Guvern, menținând stabilitatea și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.