Parlamentul European solicită o limită de vârstă de 16 ani la nivelul UE pentru accesul pe rețelele sociale

La data de 26 noiembrie, Parlamentul European a făcut un apel pentru introducerea unor reguli comune în Uniunea Europeană menite să consolideze protecția minorilor în mediul online. Deputații europeni recomandă stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platformele de partajare video, precum și la chatboți cu inteligență artificială, conform unui comunicat oficial, preluat de G4media.ro.

De asemenea, Parlamentul European a solicitat interzicerea celor mai dăunătoare și adictive practici digitale care vizează utilizatorii tineri, subliniind riscurile semnificative asupra sănătății fizice și mintale a minorilor în spațiul digital. Această inițiativă vizează creșterea presiunii politice asupra Comisiei Europene și a Consiliului UE, deși raportul adoptat nu impune obligații juridice obligatorii.

Detalii despre vot și importanța protecției minorilor

Raportul, nelegislativ, a fost susținut de o majoritate clară: 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri. Documentul evidențiază îngrijorarea față de metodele manipulative folosite în designul platformelor digitale, care pot spori dependența și pot afecta capacitatea minorilor de concentrare sau interpretare corectă a conținutului online.

Parlamentul solicită o protecție îmbunătățită pentru tineri, argumentând că o limită uniformă de vârstă la 16 ani în întreaga Uniune Europeană ar ajuta părinții să gestioneze mai eficient activitățile digitale ale copiilor. Propunerea prevede ca tinerii cu vârste între 13 și 16 ani să poată accesa aceste servicii online doar cu consimțământul părinților.

Suport pentru instrumentele de verificare a vârstei și identitate digitală

Deputații europeni au salutat și eforturile Comisiei Europene privind dezvoltarea unei aplicații de verificare a vârstei la nivel european, precum și crearea unui „wallet” digital care să conțină identitatea electronică europeană. Ei au subliniat că metodele de verificare trebuie să fie atât precise, cât și să respecte dreptul la confidențialitate al minorilor.

Mai mult, s-a accentuat că aceste instrumente digitale nu pot înlocui responsabilitatea platformelor online de a garanta servicii sigure și adecvate minorilor, prin design-ul și regulile implementate din start.

Implementarea unei astfel de directive ar putea reprezenta un pas semnificativ către un mediu digital mai sigur pentru tineri, reducând expunerea la conținut nepotrivit și la practici ce pot favoriza dependența. În timp ce raportul în sine nu are puterea unei legi, sprijinul majoritar din Parlament transmite un mesaj clar instituțiilor europene că protecția minorilor este o prioritate urgentă în contextul digitalizării tot mai accelerate.

Jurnalist: Iulian
Foto: Flynt/Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, accesați România Insider.