Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena pe 21 mai
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
E sărbătoare mare pe 21 mai, când Biserica Ortodoxă Română cinstește Sfinții Împărați Constantin și Elena. Cu această ocazie, numele a peste 1,7 milioane de români prind viață, cei mai mulți dintre ei purtând cu mândrie numele sfinților.
Conform Direcției Generale de Evidență a Populației, 675.241 de bărbați și 1.098.263 de femei poartă nume care derivă din Constantin și Elena, a relatat News.ro. În detaliu, 422.622 de bărbați sunt numiți Constantin, iar 830.439 de femei poartă numele de Elena. Alte 94.115 femei poartă numele Ileana.
Sfinții Împărați Constantin și Elena au fost figuri esențiale în istoria creștinismului. Elena, de origine probabil din Drepanum (cunoscut ulterior ca Helenopolis), s-a căsătorit cu împăratul roman Constanțiu Chlorus. După câțiva ani, Constanțiu a divorțat de Elena pentru a se căsători cu Theodora, fiica vitregă a împăratului Maximian. Totuși, Constantin, fiul lor, a ajuns împărat al Imperiului Roman, iar mama sa a dobândit o poziție influentă la curtea imperială.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, mai bine cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a domnit ca împărat roman, urcând pe tron pe 25 iulie 306. Născut pe 27 februarie 272, el a fost fiul lui Caesar Constantius Chlorus și al Sfintei Elena.
Ceea ce a rămas în memoria tuturor este "Edictul de la Milano" din ianuarie 313, prin care Constantin a recunoscut creștinismul ca religie permisă în imperiu. El a luat măsuri în favoarea Bisericii creștine, eliminând pedepsele contradictorii din legile penale și susținând construcția și repararea bisericilor.
Tot Constantin a pus bazele unei noi capitale, Constantinopol, centrul creștin al Imperiului Roman. În anul 321, a desemnat duminica drept ziua de odihnă săptămânală pentru creștini. S-a stins din viață pe 22 mai 337.
Sfinților Împărați Constantin și Elena li se dedică numeroase biserici din România și din întreaga lume. Un exemplu marcant este Catedrala Patriarhală din București, edificată sub domnia lui Constantin Șerban Basarab (1654–1658) și sfințită în 1658.
Astfel, pe 21 mai, milioane de români își cinstesc numele și moștenirea istorică, aducând un omagiu sfinților care au transformat lumea creștină. În timp ce lumânările ard liniștit și clopotele bisericii răsună deasupra orașelor și satelor, această zi rămâne un simbol al tradiției și credinței neîntrerupte.
