Premierul României, Ilie Bolojan, și-a exprimat poziția fermă împotriva creșterii salariului minim brut de bază în 2026. Argumentul său principal se concentrează pe efectele de domino pe care o asemenea decizie le-ar avea, provocând majorări salariale în sectorul public și creând o povară bugetară pe care statul nu o poate susține, conform unui raport al Ziarului Financiar.

La o întâlnire a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, Bolojan a recunoscut dificultățile cu care se confruntă lucrătorii cu venituri mici în fața creșterii costului vieții. Totuși, el a subliniat că guvernul trebuie să rămână fidel disciplinei fiscale.

„Deși guvernul a decis plafonarea salariilor în sectorul public pentru anul următor, o creștere a salariului minim va determina în mod inevitabil o majorare a salariilor în sectorul public, o creștere pe care România nu și-o poate permite anul viitor,” a explicat premierul.

Bolojan a detaliat faptul că peste 40 de mecanisme legislative și bugetare sunt direct corelate cu salariul minim, incluzând diverse alocații, sporuri și grile de salarizare. Orice ajustare ascendentă ar duce la cheltuieli suplimentare considerabile pentru sectorul public.

Datele guvernamentale arată că în 2025 productivitatea muncii a crescut cu 5%, în timp ce salariile au înregistrat o creștere de peste 9%. Autoritățile avertizează că o creștere suplimentară a salariilor, care nu este sprijinită de productivitate, ar putea alimenta inflația, afectând în special gospodăriile cu venituri mici.

De asemenea, Bolojan a atras atenția asupra disparităților regionale, subliniind că o creștere uniformă a salariului minim ar putea penaliza județele mai sărace, amenințând locurile de muncă cu calificare scăzută, mai ales în zonele rurale și orașele mici.

Discuțiile între guvern, angajatori și sindicate vor continua în luna noiembrie, urmând ca decizia finală privind salariul minim din 2026 să fie luată până la sfârșitul lunii următoare.

(Photo source: Gov.ro)