România ar putea pierde peste 40% din fondurile Facilității de Reziliență din cauza întârzierilor la proiecte

România ar putea pierde peste 40% din fondurile Facilității de Reziliență din cauza întârzierilor la proiecte Sursa poza si informatii: romania-insider.com

România se confruntă cu riscul de a pierde 11,9 miliarde de euro din împrumuturile și granturile alocate de Uniunea Europeană prin intermediul Facilității de Reziliență și Recuperare (RRF), din cauza întârzierii implementării proiectelor, a informat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, pe 29 mai, potrivit News.ro. Această sumă reprezintă mai mult de 40% din totalul de 28 miliarde de euro alocat țării noastre prin RRF.

Autoritățile române au identificat proiecte a căror derulare este întârziată, în principal cele cu un grad de implementare sub 50%, însumând aproximativ 8 miliarde de euro. De asemenea, Comisia Europeană a semnalat alte proiecte întârziate, în valoare de 3,9 miliarde de euro.

Ministerul Boloș a subliniat că România este concentrată pe asigurarea deblocării granturilor în valoare de 13,1 miliarde de euro, parte a RRF-ului. Acesta a sugerat că o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea contribui la înlocuirea proiectelor întârziate cu altele, finanțate din bugetul național prin schema Anghel Saligny, menținând aceleași restricții.

La momentul conceperii RRF, România a definit trei scenarii pentru a estima impactul facilității asupra PIB-ului național, toate incluzând absorbția completă a fondurilor. Conform calculelor realizate pe șase ani de implementare, asumându-se absorbția totală a granturilor și împrumuturilor, impactul anticipat asupra PIB-ului era de 5,4%. În absența componentelor de împrumut, impactul a fost estimat la un procent de 3,4%.

Această situație subliniază provocările semnificative cu care se confruntă implementarea proiectelor finanțate din surse externe în România și necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru a maximiza utilizarea fondurilor europene disponibile. Cu toate acestea, soluțiile sugerate, cum ar fi renegocierea PNRR, oferă un punct de plecare pentru a îmbunătăți rata de execuție a proiectelor și a valorifica mai bine resursele alocate pentru a sprijini dezvoltarea și redresarea economică a țării.


Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.