România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

România atrage mai puțini turiști străini decât în epoca comunistă, atenționează Asociația Națională a Agențiilor de Turism

România se confruntă cu o situație unică în Europa: numărul turiștilor internaționali care îi calcă pragul a scăzut față de perioada comunistă, atrage atenția Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), conform informațiilor transmise de agenția Agerpres. Datele arată că în anul 1980 țara noastră primea peste 3,4 milioane de vizitatori străini, în timp ce astăzi acest număr abia depășește 2 milioane.

Turiștii de după 1989: curiozitate, nu strategie

După Revoluția din 1989, România a înregistrat o creștere temporară a numărului de turiști străini, ajungând la aproximativ 3,2 milioane, pe fondul interesului generat de deschiderea țării către lume. Totuși, ANAT subliniază că această curiozitate nu a fost urmată de o strategie coerentă. „Curiozitatea nu este o strategie, iar ceea ce a urmat a fost o perioadă de tranziție fără direcție clară, fără investiții și fără o viziune asumată”, a declarat asociația.

Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, România abia reușește să depășească pragul a 2 milioane de turiști străini pe an, conform reprezentanților ANAT.

Critici dure la adresa autorităților

Asociația critică autoritățile pentru lipsa implementării măsurilor de stimulare a turismului incoming, în ciuda existenței unor bonusuri legale pentru agențiile care aduc turiști străini. De asemenea, bugetul național destinat promovării turismului se ridică la doar 2 milioane de euro anual, suma majoritară fiind alocată târgurilor comerciale.

Alin Burcea, președintele ANAT, afirmă că acest indicator reprezintă probabil singurul domeniu macroeconomic în care România stă mai slab decât înainte de 1989.

Țări vecine cu performanțe mult superioare

ANAT evidențiază declinul României în contrast cu creșterea spectaculoasă a turismului în țările vecine. Albania atrage aproape de șase ori mai mulți vizitatori decât România, Ungaria, deși are o populație mai mică, primește de șase ori mai mulți turiști, iar Bulgaria are de trei ori mai multe vizite turistice.

În comparație cu țări europene consacrate ca destinații turistice, România rămâne în urma majorității. Franța raportează peste 101 milioane de turiști cazați anual, Spania aproape 94 milioane, iar Grecia peste 40 milioane, în timp ce România se situează la doar 2-2,2 milioane de turiști cazați.

Mai mulți străini trec, dar puțini rămân

Deși granițele României au fost traversate în 2023 de aproape 14,8 milioane de persoane străine, majoritatea sunt turiști tranzit care nu petrec noaptea pe teritoriul țării. Numărul celor care își rezervă cazare și petrec cel puțin o noapte în România variază între 1,5 și 2,2 milioane – un nivel comparabil cu cel din anii ’80.

Cauza principală: lipsa continuității și a unei strategii clare

Declinul turismului este pus pe seama unei discontinuități cronice în politicile publice. Fiecare guvern a schimbat structurile, brandurile, prioritățile și strategiile, ceea ce a condus la o promovare fragmentată, finanțări imprevizibile și o identitate neclară pe plan internațional.

„România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini care aleg să rămână. Iar ceea ce contează cu adevărat sunt nopțile petrecute în țară, cheltuielile locale, experiențele și reputația”, spune ANAT.

Costuri majore pentru economie și potențial irosit

Reprezentanții ANAT avertizează că neglijarea turismului incoming ar putea costa România miliarde de euro anual și zeci de mii de locuri de muncă în sectoare precum ospitalitatea, transporturi, cultură și comerț.

Pentru a evita pierderile, asociația solicită ca turismul inbound să fie declarat o prioritate economică clară, tratat ca o export de servicii și susținut printr-o strategie națională pe termen lung, cu bugete stabile, mecanisme transparente și o colaborare reală între sectorul public și cel privat.


Irina Mărică
Foto: Mihocphoto/Dreamstime.com
Pentru mai multe detalii, contactați irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.