Sursa poza si informatii: romania-insider.com

România a depășit recent Polonia, fiind acum considerată cea mai dificilă țară din Uniunea Europeană pentru persoanele LGBTQ+, conform clasamentului publicat de organizația non-guvernamentală ILGA-Europe cu sediul la Bruxelles. Țările sunt evaluate în "Harta Curcubeului" a organizației în funcție de factori precum numărul de infracțiuni motivate de ură și drepturile acordate comunității LGBTQ+ de către autorități.

Potrivit acestui indice, România se situează la coada clasamentului UE cu un scor de 19%, fiind urmată de Polonia și Bulgaria, ambele cu câte 21%. Țara noastră obține un scor foarte mic în ceea ce privește drepturile familiale și integritatea corporală intersexuală, înregistrând 0%, dar se evidențiază pozitiv la capitolul "spațiu al societății civile", cu 83%, unde sunt măsurate libertățile de întrunire, asociere și exprimare ale persoanelor LGBTI.

Cu toate acestea, scorurile României sunt foarte scăzute în ceea ce privește infracțiunile și discursul de ură (11,59%), recunoașterea juridică a genului (12,8%) și azilul (16,6%). De asemenea, România înregistrează doar 22,5% în legislația referitoare la egalitate și nediscriminare.

Polonia a fost clasată anterior drept cea mai nefavorabilă țară din UE pentru persoanele LGBTQ+ timp de șase ani consecutivi, din 2019, situația fiind agravată de campaniile politice ale unor oficiali împotriva așa-numitei "ideologii LGBTQ+" și a "slăbirii Vestului".

În România, conform Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, 81% dintre persoanele LGBT+ evită să țină mâna partenerului de același sex în public, comparativ cu o medie de 61% în UE. În plus, 44% dintre acestea evită anumite locații de teama agresiunilor fizice, un procent net superior față de 33% la nivel european. Deschiderea față de identitatea LGBT în România este de aproximativ 25%, în timp ce în UE-28, media este de 47%.

Grupul de susținere MozaiQ din România a subliniat că de curând am scăpat la mustață de alegerea unui președinte extremist și că discursul de ură a devenit mai normalizat în timpul recentelor campanii. Problemele sunt multiple, iar MozaiQ menționează absența parteneriatelor civile, lipsa recunoașterii legale și protecția inexistentă. Ei cer, de asemenea, proceduri clare pentru tranziția legală a persoanelor trans și crearea de spații sigure.

Situația minorităților sexuale este puternic influențată de sfera politică, așa cum a demonstrat exemplul polonez. După alegerile parlamentare din 2023, Polonia a dat semne de îmbunătățire a condițiilor pentru persoanele LGBTQ+, însă noul guvern nu a implementat reformele promise înainte de alegeri. Un sondaj realizat de Ipsos+ arată că 67% dintre polonezi sunt în favoarea căsătoriei între persoane de același sex sau a recunoașterii legale a uniunilor.

Conform ILGA-Europe, Polonia a înregistrat îmbunătățiri în categoria "spațiul societății civile", indicând reducerea obstacolelor pentru "evenimentele LGBT+", cum ar fi paradele Pride. De asemenea, țara a eliminat faimoasele "zone libere de LGBT", care au fost condamnate de Parlamentul European în 2019.

Radu@romania-insider.com (Foto sursă: Gabriel Petrescu | Dreamstime.com)