joi, iunie 13, 2024
AcasăEconomicAnaliză CONAF: Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din...

-

Analiză CONAF: Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați când statul crește taxele

Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim și alte decizii care țin de legislația economică, mai ales cea fiscală, transmite Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.
Fără o coagulare a intereselor angajaților, a firmelor private, statul va continua să ia decizii care afectează activitatea mediului privat fără să primească soluții alternative reale care să reflecte opinia economiei reale.
De la 1 ianuarie 2024, taxele vor crește din nou în România, pentru a doua oară în ultimele 12 luni. Vor fi afectate, în primul rând, cele peste 800.000 de microîntreprinderi care, dacă vor înregistra venituri în creștere, vor plăti taxe de trei ori mai mari decât în prezent. Și marile companii vor fi taxate în plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri.
„O altă decizie care afectează semnificativ mediul de afaceri o reprezintă creșterea salariului minim brut pe economie de la 3000 lei la 3300 de lei, 3436 lei pentru salariații din agricultură și industria alimentară și 4582 lei pentru angajații în construcții. Astfel de decizii, care afectează puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin măsuri administrative (asumarea răspunderii/ordonanțe de urgență) care au stârnit valuri de reacții în massmedia și, bineînțeles, în rândul antreprenorilor. Puteau fi găsite alte soluții pentru a acoperi deficitul bugetar? Puteau autoritățile să evite creșterea taxelor pentru companii, măsură generatoare de inflație?”, transmit reprezentanții CONAF.
Potrivit experților de la CONAF, dincolo de motivele autorităților, justificate în primul rând de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema dacă cei afectați – antreprenorii și implicit salariații din mediul privat au venit cu soluții alternative, au oferit autorităților variante legislative/administrative/fiscale care să ducă la evitarea creșterii taxelor.
CNIPMMR și Concordia, cele două mari confederații patronale din România, au încercat prin diverse luări de poziții să stopeze creșterile de taxe, însă fără succes.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames, la comanda CONAF, forța patronatelor din România este una anemică, raportat la dimensiunea economiei.
În timp ce sindicatele sunt reprezentate de numai puțin de 5 confederații în cadrul Consiliului Tripartit (guvern/sindicate/patronate) – mediul privat este susținut de numai două confederații (Concordia și CNIPMMR) care împreună reprezintă în jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariați din sectorul privat/patroni din România.
Datele oficiale ale Confederației Patronale Concordia arată că acestea reprezintă 330.300 de angajați (7%), în timp ce CNIPMR adună, potrivit cifrelor oficiale, 8,19%.
Ce se întâmplă cu restul de 84,81% dintre salariații din sectorul privat? Cine îi reprezintă?
„Din păcate, mediul de business are o reprezentare prea puțin relevantă în relația cu autoritățile, cu sindicatele în cadrul Consiliului Tripartit, acolo unde se discută despre salariului minim garantat în plată, despre proiectele de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental, despre solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate și diferendelor de natură socială şi economică. Rezultatul îl vedem cu toții atunci când deciziile administrative ne afectează business-ul”, spune Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Prin noua lege a dialogului social, 367/2022, legiuitorul a ales să abroge în mod expres Legea privind dialogul social nr. 62/2011, o măsură necesară, având în vedere numeroasele modificări aduse de noua lege.
Noul act normativ reglementează detaliat instituția reprezentantului salariaților, aduce modificări privind drepturile și reprezentativitatea organizațiilor sindicale, readuce în cadrul legislativ contractul colectiv de muncă la nivel național și prevede obligația negocierii colective pentru mai mulți angajatori.
Potrivit legi, din cadrul Consiliului pot face parte doar confederațiile patronale care reprezintă minim 7% din totalul angajaților și care au structuri teritoriale în cel puțin jumătate plus unu din județele României.
„România are nevoie de mai multe confederații patronale care să reprezinte cât mai multe ramuri economice. Credem că este nevoie de o flexibilizare a condiţiilor de reprezentativitate, pentru a da posibilitatea mai multor organizaţii patronale să poată să susţină interesele mediului privat în raport cu autorităţile. Avem nevoie de oameni specializați în lobby & advocacy, de o coagulare a expertizei private în zona de legislație economică, mai ales fiscală. Dacă statul întârzie să vină cu studii de impact în cazul măsurilor propuse – este de datoria noastră, a celor din privat să explicăm, cu cifre, cu date concrete, efectele unor decizii care pot afecta competitivatea mediului de afaceri românesc.’’, a mai spus președintele CONAF.
Dincolo de Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, confederațiile patronale au dreptul să fie reprezentate în Consiliul Economic și Social, organismul consultativ al Parlamentului și Guvernului României și în Comisiile de Dialog Social la nivel central (ministere) și la nivel teritorial (AJOFM, ITM, etc).
Nici în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), gestionat de Ministerul Justiției, prezența patronală nu este cu adevărat relevantă.
Dincolo de asociațiile și fundațiile dezvoltate de mediul de afaceri, în platformă nu sunt înregistrate decât 14 organizații patronale dintr-un total de peste 200 asociații de afaceri, patronate și alte forme de reprezentativitate, câte se estimează că există la nivel național.
Este vorba de Uniunea Națională a Patronatului Român, Federația Patronală a Producătorilor din Chimie (METACHIM), Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL), Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Federația Patronală Metalurgia, Confederația Patronală Concordia, Federația Patronală Română din Industria Alimentară (ROMALIMENTA), Patronatul Investitorilor Autohtoni, Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei (FEPAIUS), Patronatul Garanților din România, Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii (CONPIROM), Uniunea Patronatelor din România (Business România), Patronatul Organizațiilor de Pariuri din România (Romanian Bookmakers) și Federația Națională a Școlilor de Conducători Auto și a Centrelor de Formare Profesională în Domeniul Transporturilor Rutiere din România.

Articole SIMILARE

spot_img

Ultimele Articole