Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În primele opt luni ale anului 2025, datoria externă a României a înregistrat o creștere considerabilă de 18,8 miliarde EUR, ajungând la un total de 222 miliarde EUR la sfârșitul lunii august, conform datelor publicate pe 14 octombrie de Banca Națională a României (BNR).

O mare parte din această datorie, respectiv 77,8%, este reprezentată de datoria pe termen lung, care a atins valoarea de 172,8 miliarde EUR la 31 august, marcând o creștere a acesteia cu 10,5% de la începutul anului. În același timp, datoria pe termen scurt s-a situat la 49,4 miliarde EUR, înregistrând o creștere de 4,9%.

Datoria administrației publice a atins 121,9 miliarde EUR, demonstrând un avans de 14,9 miliarde EUR de la sfârșitul anului 2024. Această creștere subliniază cerința continuă de împrumuturi, determinată de deficitele fiscale ridicate. În ceea ce privește datoria instituțiilor de credit, excluzând banca centrală, aceasta a crescut cu 0,7 miliarde EUR, ajungând la 13,6 miliarde EUR la finalul lunii august.

Împrumuturile intra-grup realizate de companiile cu investiții străine directe (ISD) din țară către companiile-mamă s-au ridicat la 51,6 miliarde EUR.

În pofida creșterii datoriei totale, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,8% în perioada ianuarie-august 2025, comparativ cu 21,5% în 2024, indicând o povară a rambursărilor mai ușoară. Rezervele valutare ale României acopereau echivalentul a 5,9 luni de importuri la sfârșitul lunii august, o ușoară creștere față de 5,7 luni la finalul anului trecut.

Rata de acoperire a datoriei externe pe termen scurt de către rezervele valutare ale BNR se menținea larg stabilă la 102,6%, față de 103,6% la sfârșitul anului precedent. Acest aspect indică faptul că România reușește să păstreze un tampon adecvat de lichiditate externă, în pofida creșterii îndatorării.

Pe fundalul acestor cifre, este clar că România continuă să depindă de împrumuturi externe pentru a-și susține nevoile financiare. Analiza economiștilor privitoare la acești indicatori subliniază necesitatea unor politici fiscale responsabile pentru a gestiona datoria publică și pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.

Cu o atenție sporită la gestionarea datoriilor și menținerea unei rezerve valutare sănătoase, România poate să-și asigure un echilibru economic și să răspundă provocărilor macroeconomice viitoare. Aceste demersuri vor contribui nu numai la diminuarea poverii datoriei, ci și la menținerea încrederii investitorilor și la atragerea unor noi investitori în economie.