Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un studiu global Ipsos Education Monitor 2025, realizat în 30 de țări, dezvăluie că românii sunt sceptici în privința sistemului educațional național, având un nivel scăzut de încredere în calitatea acestuia. Doar unul din zece români este de părere că educația oferită de sistemul românesc este satisfăcătoare.

Rezultatele sondajului subliniază o nemulțumire profundă față de calitatea educației în multe țări europene. În Ungaria, Franța și România, mai mult de jumătate dintre respondenți cred că sistemul educațional necesită îmbunătățiri semnificative. În mod similar, perspectivele sunt mai puțin favorabile și în Germania, Spania, Italia și Belgia.

Pe de altă parte, opiniile sunt mai optimiste în Irlanda, unde 71% dintre respondenți susțin că educația este într-o formă bună, iar în Regatul Unit aproape jumătate dintre persoanele intervievate au o opinie pozitivă despre sistemul educațional.

În România, doar 12% dintre cei chestionați consideră că sistemul educațional este de calitate. Aceasta reprezintă al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru. Un studiu similar realizat în 2024 a evidențiat rezultate aproape identice – doar 11% dintre români evaluau atunci calitatea educației ca fiind "bună".

Printre principalele provocări identificate în sistemul educațional românesc se numără un curriculum depășit (51%), o formare inadecvată a profesorilor (38%) și rate ridicate de abandon școlar (34%). Aceste cifre s-au schimbat foarte puțin față de anul anterior, ceea ce denotă o lipsă de încredere în schimbări concrete.

Studiul a evaluat, de asemenea, mai multe probleme la nivel global în sistemele educaționale. La nivel mondial, în medie, 33% dintre respondenți consideră că sănătatea mentală este principala provocare pentru tineret, depășind inegalitatea (28%), fenomenul de bullying (26%) și influența rețelelor de socializare (25%). În România, 71% din populație apreciază că bullying-ul și presiunea socială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii.

Există, de asemenea, un sprijin considerabil pentru restricționarea accesului minorilor sub 14 ani la rețelele sociale. În medie, 71% dintre respondenții din cele 30 de țări analizate sunt de acord că minorilor nu ar trebui să li se permită accesul la aceste platforme. Părinții români împărtășesc această opinie.

„Lipsa unor reforme autentice, profesorii insuficient sprijiniți și programele învechite contribuie la pierderea încrederii în educație și un sistem care pare să piardă din ce în ce mai mulți elevi pe parcurs. În același timp, bullying-ul, presiunea socială și lipsa sprijinului pentru sănătatea mentală devin probleme majore. Evident că nu mai este vorba doar despre școală, ci despre cum pregătim un mediu sigur și echilibrat pentru viitorul copiilor noștri”, a explicat Irina Nicolaescu (Aldesiu), Director Client Ipsos România.

(Photo source: Oksun70 | Dreamstime.com)