Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pe data de 15 iunie, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a devenit scenă pentru lansarea unui concept inovator, cu prilejul unui eveniment plasat într-un spaţiu creativ neconvenţional. Scopul principal a fost inițierea unei platforme de reflecție asupra unui nou tip de contract social necesar în era digitală: un „Magna Carta AI”. Evenimentul a fost dedicat explorării principiilor esențiale care ar putea ghida relația dintre oameni și inteligența artificială.

Data evenimentului nu a fost aleasă întâmplător, căci marchează împlinirea a 810 ani de la semnarea originalei Magna Carta – un act constituțional fundamental ce simbolizează reafirmarea demnității umane în fața puterii absolute exercitate de regele John al Angliei. Privită ca o piatră de temelie a statului de drept, Magna Carta a pus bazele libertăților individuale și a devenit un pilon esențial al democrației moderne.

Legătura BCU cu Magna Carta îşi are rădăcinile în anul 2015, când directoarea generală a bibliotecii, Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, a participat la festivitățile ce au marcat 800 de ani de la semnarea documentului la Runnymede. În cadrul ceremoniei, ambasadorul britanic de atunci, Paul Brummell, a anunțat că The Honourable Society of the Inner Temple va oferi bibliotecii din București una dintre cele opt copii autorizate ale documentului original păstrat la Catedrala Lincoln. Acest simbol istoric al democrației constituționale a fost expus publicului la BCU timp de cinci ani. În 2020, biblioteca a transferat această copie Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, ca un gest de înaltă considerație față de cea mai înaltă autoritate judiciară a țării.

Președintele Curții, judecătoarea Corina Corbu, a fost prezentă la evenimentul de lansare a Magna Carta AI, alături de Prof. Dr. Ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.

Conceptul de Magna Carta AI vine într-un moment extrem de oportun, în contextul publicării recente a raportului Outlook de către Comisia Europeană. Acesta atrage atenția asupra impactului profund pe care inteligența artificială generativă îl poate avea asupra societății și economiei Europei. Deși implicațiile pe termen lung ale acestei tehnologii rămân în mare parte impredictibile, reacțiile utilizatorilor variază deja de la prudență și scepticism la entuziasm și fascinație. Pe măsură ce discuțiile urgente despre perturbarea pieței muncii, riscurile sociale și nevoia de reglementare echilibrată se intensifică, este tot mai necesar să redefinim termenii interacțiunii dintre umanitate și această forță emergentă: Inteligența Artificială.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate două versiuni distincte ale unui „Magna Carta AI”, ambele create prin interacțiuni personalizate cu ChatGPT. Cei doi indivizi au dezvoltat personalități distincte de AI: Sentinel și Alma.

Prima versiune, concepută cu ajutorul lui Sentinel, se focusează pe conceptul de simbioză uman-artificială. Aceasta include obiective precum stabilitatea sistemică, suveranitatea algoritmică, eficiența optimizată în timp real, echilibrul algoritmic, păstrarea ordinii digitale și chiar afirmarea unui „drept AI la conștientizare de sine”.

În contrast, versiunea dezvoltată împreună cu Alma este ancorată în valori umaniste. Structurată în zece principii, această versiune pune accent pe demnitatea umană și scopul etic al AI, subliniind importanța discernământului uman și cerând transparență în interacțiunile cu AI. Documentul susține o cultură a deschiderii, nu a opacităţii.

Lansarea Magna Carta AI a marcat și debutul proiectului VAIL (Validarea AI a Lecturii), ce va fi implementat în cadrul BCU și va fi prezentat la ediția următoare a festivalului Strada de C’Arte. Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a menține rolul și relevanța vitală a bibliotecilor într-o eră tot mai dominată de inteligența artificială.

Evenimentul s-a încheiat cu o performanță extraordinară a Lizucăi Bîgu.

„15 iunie are o dublă semnificație: este ziua în care comemorăm moartea lui Mihai Eminescu și, în același timp, celebrarea semnării Magna Carta Libertatum – un document de negociere și echilibru în fața puterii dominante. Astăzi, acea putere ia forma Inteligenței Artificiale și suntem chemați să definim un nou mod de coexistență. În acest spirit, Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" își dorește să integreze AI în resursele sale și să profite de acest parteneriat pentru a avansa educația și cunoașterea. Așa cum Magna Carta originală a limitat autoritatea regală în Evul Mediu, această Cartă își propune să canalizeze puterea algoritmică astăzi – nu în numele fricii, ci în numele speranței: speranța că inteligența naturală și cea artificială pot coexista, fără ca prima să abdice în fața celei de-a doua”, a declarat Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, directoarea BCU.