Fostul ministru Nicolae Bănicioiu, achitat definitiv în dosarul de mită.
Sursa poza si informatii: oradesibiu.ro
Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat luni, 13 octombrie 2025, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul în care era judecat pentru luare de mită. Decizia instanței supreme este definitivă.
Detalii despre acuzații și proces
În decembrie 2021, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Nicolae Bănicioiu, acuzându-l de luare de mită și trafic de influență. Conform anchetei, între 21 decembrie 2012 și 7 aprilie 2015, în calitate de ministru al Tineretului și Sportului, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri și ar fi primit în numerar suma de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013, de la două societăți comerciale care comercializau bunuri către spitale publice. În schimb, ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme pentru a menține sau numi manageri la cinci spitale publice din Capitală și județul Ilfov, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri aveau relații comerciale profitabile.
În octombrie 2024, ÎCCJ a decis achitarea fostului ministru, iar în iunie 2025 a început judecarea dosarului pe fond. Avocata lui Bănicioiu, Eliza Ene Corbeanu, a declarat atunci că decizia reprezintă „o victorie de etapă” și că judecătorii au apreciat că fapta nu există.
Decizia finală a instanței
În 13 octombrie 2025, ÎCCJ a pronunțat decizia definitivă de achitare a lui Nicolae Bănicioiu în dosarul de luare de mită. Instanța a constatat că acuzațiile DNA nu au fost susținute de probe fiabile și concludente, iar fapta nu există.
Context pentru cititorii din Sibiu
Decizia instanței supreme pune capăt unui caz de corupție de amploare în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății. Deși acuzațiile au fost respinse, măsurile asiguratorii impuse asupra bunurilor lui Nicolae Bănicioiu rămân în vigoare, iar instanța a dispus menținerea acestora pentru a acoperi suma confiscată, de peste 1,2 milioane de lei.
Această decizie ar putea avea implicații asupra încrederii publicului în instituțiile statului și în procesul de justiție, subliniind importanța transparenței și a probelor solide în cazurile de corupție.