Împrumuturile de retail în România își pierd avântul în 2025 după un boom în 2024.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
O privire asupra evoluției creditării și consumului privat în România
Începând cu 2025, ritmul creditelor de consum din România a cunoscut o încetinire notabilă, după un avânt important înregistrat anul anterior. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), volumul mediu lunar al împrumuturilor de consum a crescut cu 11,4% în primele opt luni ale acestui an, contrastând cu saltul masiv de 63% hâtrat anual din 2024.
Această răcire a ritmului este vizibilă și în sectorul creditelor ipotecare, unde refinanțările complică imaginea clară a volumului creditelor noi. Astfel, încetinirea creditării are un impact direct asupra consumului privat. În 2024, vânzările cu amănuntul au crescut cu 8.6% față de anul anterior, motorul acestei ascensiuni fiind reprezentat de o majorare de 14,8% în vânzările de bunuri nealimentare. Cu toate acestea, în primul trimestru din 2025, ritmul a scăzut la 3,5% anual, urmat de 1,9% în al doilea trimestru și de numai 0,6% în lunile iulie-august.
Răspândirea creșterii mai lente asupra vânzărilor de bunuri nealimentare este evidentă, deși aceste cifre se mențin peste medie, ele urmează aceeași tendință descendentă.
Impactul asupra creditării corporative
Separat, creditarea corporativă, măsurată prin volumul de împrumuturi noi, a crescut cu 6% în perioada ianuarie-august din acest an. Această creștere este aproape de ritmul de 5,8% hâtrat anual observat în 2024, însă ritmul rămâne sub nivelul inflației, indicând o ajustare continuă a pieței financiare corporative.
Într-o economie aflată în plină transformare, aceste dinamici reflectă adaptabilitatea și provocările sistemului financiar din România. Pe măsură ce atât consumatorii, cât și companiile reevaluează opțiunile de finanțare în fața unui peisaj economic nesigur, tendințele actuale ar putea prefigura noi strategii de adaptare.
Pentru a înțelege profunzimea acestor schimbări, rămâne esențială monitorizarea continuă a datelor economice și financiare, care oferă o imagine clară asupra modului în care economia românească se va adapta la noile condiții de piețe și ale comportamentului de consum.
Concluzie
Pe măsură ce România își croiește drum printr-un an economic provocator, ritmurile încetinirii în sectoare cheie ne arată importanța flexibilității atât în rândul instituțiilor financiare, cât și în strategiile de consum ale populației. Adaptarea și inovația vor fi cruciale în conturarea viitorului financiar al țării.