Parlamentul European sprijină prelungirea Mecanismului de Reziliență, susținând inițiativa românească în fața întârzierilor de implementare. Care va fi decizia Comisiei Europene?
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Pe 18 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție importantă prin care se propune extinderea perioadei de finanțare a Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această inițiativă, condusă de România, vizează garantarea implementării proiectelor de investiții aflate în derulare conform planurilor naționale de redresare. Totuși, decizia finală rămâne în mâinile Comisiei Europene.
Susținere majoritară pentru raportul românesc
Raportul, elaborat de europarlamentarii români Siegfried Mureșan din partea Partidului Popular European (PPE) și Victor Negrescu de la Socialiști și Democrați (S&D), a primit un sprijin semnificativ, cu 431 de voturi pentru din cele 656 exprimate în sesiunea plenară. Acesta subliniază nevoia de flexibilitate în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență (NRRP) pentru statele membre, având în vedere întârzierile semnificative întâlnite în implementare.
Provocările întâmpinate în realizarea obiectivelor
Potrivit autorilor raportului, doar 30% din obiectivele și reformele stabilite au fost completate până acum. Multe proiecte de investiții sunt în desfășurare, însă există riscul să nu fie finalizate până la termenul actual, 31 august 2026.
Un punct central al raportului este importanța unei legături mai clare și proporționale între finanțările acordate pentru investiții și reformele structurale. „Finanțarea unui spital nu ar trebui să fie afectată de lipsa implementării unei reforme a pensiilor sau a unui sistem fiscal”, a explicat Mureșan în dezbaterile din plen. „Corelarea investițiilor și a reformelor este benefică, dar trebuie să fie proporțională, transparentă și în același sector. Asta nu s-a întâmplat”.
Implicațiile rezoluției și pașii următori
Deși rezoluția semnalează o preocupare crescândă în Parlamentul European privind capacitatea de a finaliza toate reformele și investițiile planificate în termenul actual, aceasta are doar valoare politică și nu obligă la schimbări legislative. Orice modificare a condițiilor actuale ale MRR ar necesita aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre ale UE, proces considerat foarte dificil. Mai multe guverne și-au exprimat deja opoziția față de extinderea termenului de implementare sau revizuirea planurilor naționale de redresare.
Până în prezent, termenul de 31 august 2026 rămâne valabil, iar Comisia Europeană nu și-a exprimat încă punctul de vedere oficial asupra propunerii.
Concluzii
Influența rezoluției adoptate de Parlamentul European depinde de decizia ulterioară a Comisiei Europene. Între timp, statele membre sunt încurajate să-și optimizeze planurile de acțiune pentru a asigura finalizarea proiectelor esențiale, contribuind astfel la redresarea economică și socială post-pandemie.
Acest demers subliniază rolul important al României în cadrul instituțiilor europene, demonstrând capacitatea acesteia de a formula inițiative care răspund provocărilor la nivel comunitar.
(Photo: Symbiot/ Dreamstime)