Supraaglomerarea penitenciarelor din România rămâne critică, al doilea loc după Slovenia și Cipru în Europa

Supraaglomerarea penitenciarelor din România rămâne critică, al doilea loc după Slovenia și Cipru în Europa Sursa poza si informatii: romania-insider.com

București, 18 iulie 2024 - Conform ultimelor date prezentate de Consiliul Europei, România este printre cele șase state europene care se confruntă cu o supraaglomerare severă a penitenciarelor. Studiul anual pe 2024 privind Statisticile Penale ale Populației Carcerale (SPACE I) arată că România găzduiește 116 deținuți pentru fiecare 100 de locuri disponibile în închisori.

Acest raport, care include date actualizate până la 31 ianuarie 2024, poziționează România în spatele Sloveniei (134 de deținuți la 100 de locuri), Ciprului (132), Franței (124) și Italiei (118) în ceea ce privește severitatea aglomerării, iar alături de Belgia (113). La nivel european, 15 administrații penitenciare, din țări cu peste 500.000 de locuitori, au raportat mai mulți deținuți decât capacitatea lor.

Un aspect notabil este că România are una dintre cele mai scăzute proporții de deținuți în arest preventiv, doar 13%, mult sub cifrele observate în Albania (58%) și Armenia (53%). Această statistică sugerează că problema supraaglomerării nu este cauzată de detenție prelungită în timpul desfășurării proceselor, ci mai ales de numărul mare al celor condamnați definitiv.

Mai mult, România are un procent minim de cetățeni străini în închisori, doar 1.1%. Această cifră contrastează puternic cu țări din Europa de Vest, precum Luxemburg (75%) și Elveția (72%), unde majoritatea populației carcerale este formată din cetățeni străini.

În ceea ce privește rata de încarcerare, România nu se află în topul statelor cu cea mai mare densitate de deținuți, unde se remarcă Țările Baltice (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264) și Georgia (261). Totuși, în regiunea noastră, Republica Moldova (235) și Ungaria (195) au raportat rate semnificativ mai mari, indicând presiuni regionale semnificative asupra sistemelor penitenciare.

Analizând durata medie de detenție, în Europa, cea mai lungă perioadă de detenție s-a observat în Portugalia (31.1 luni), Azerbaidjan (29.7 luni), Republica Moldova (25.6 luni), și România (25.5 luni), în rândul țările cu populație peste 500.000.

Studiile SPACE, realizate anual de Universitatea din Lausanne pentru Consiliul Europei, sunt esențiale pentru monitorizarea condițiilor din închisori și susțin decidenții în formularea politicilor. Profesorul Marcelo Aebi, conducătorul echipei de cercetare SPACE, subliniază că reducerea duratelor de pedeapsă - mai ales pentru infractorii non-violenți - reprezintă o pârghie crucială pentru a combate supraaglomerarea.

Sursa imagine: Phidarat Petprasom/Dreamstime.com


Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra provocărilor cu care se confruntă România și alte state europene în gestionarea supraaglomerării în închisori, subliniind atât factorii care contribuie la această problemă, cât și posibilele soluții la nivel legislativ și administrativ.


Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.