Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a validat, marţi, Alianţa Dreapta Unită (USR-PMP-Forţa Dreptei), care fusese respinsă în urmă cu câteva zile de Biroul Electoral Central. Curtea Supremă a respins decizia de duminică a BEC.
Liderul USR, Cătălin Drulă, a transmis, pe pagina sa de Facebook, faptul că Alianţa Dreapta Unită va putea participa la alegerile din acest an, acuzând PSD şi PNL că au încercat “să ne împiedice să participăm la alegeri în alianţă”.
“Alianţa Dreapta Unită va fi pe buletinul de vot. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat decizia nedemocratică a BEC, care, la cererea PSD şi cu voturile PNL, a încercat să ne împiedice să participăm la alegeri în alianţă. PSD şi PNL au crezut că pot să controleze orice, de la justiţie la dreptul de a alege. Regimul lui Klaus Iohannis este atât de disperat încât a vrut să ne scoată de pe buletinul de vot. Le este frică de schimbarea pe care o reprezentăm.
Dreapta Unită merge înainte. Avem în spate milioane de români care doresc o Românie modernă, liberă de corupţie şi abuzuri”, a precizat Drulă, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, liderul USR a afirmat că Alianţa nu va permite PSD şi PNL să “ne fure viitorul”.
“Lupta noastră este pentru modernizarea României, pentru şcoli şi spitale mai bune, pentru dreptate, pentru oameni. Vorbiţi cu prietenii şi cu familiile despre abuzul pe care l-au încercat, despre tot răul făcut României în ultimii ani prin scumpiri şi multe creşteri de taxe. Există alternativă la acest regim corupt. Pe 9 iunie, veniţi la vot şi puneţi ştampila pe Dreapta Unită”, a adăugat el.
Validarea Alianţei a fost lăudată şi de Forţa Dreptei, partid condus de Ludovic Orban:
“ÎCCJ a validat alianţa electorală Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei, admiţând contestaţia faţă de decizia Biroului Electoral Central. Decizia ÎCCJ dovedeşte că hotărârea iniţială a Biroului Electoral Central a fost una determinată de o majoritate politică ostilă democraţiei, controlată de PSD, care a eşuat lamentabil în încercarea de a împiedica candidatura alianţei Dreapta Unită”.
Reamintim că, duminică, Biroul Electoral Central (BEC) a respins cererea de înregistrare a Alianţei Dreapta Unită, pe motiv că Eugen Tomac nu apare ca preşedinte al PMP în Registrul partidelor politice. Decizia BEC a venit după ce instituţia a acceptat o solicitare făcută de reprezentantul PSD.
Liderii Alianţei au acuzat că este vorba de un “abuz” al BEC, pe motiv că există o decizie executorie prin care Tomac ar trebui validat ca preşedinte.
La scurt timp, Alianţa Dreapta Unită a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) o contestaţie faţă de decizia BEC de a respinge protocolul Alianţei.532e
Precedentul pe care s-au bazat USR, PMP și Forța Dreptei
Amintim că Biroul Electoral Central a respins, duminică, protocolul de constituire a alianţei electorale „Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei”. Avocatul Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC, ar fi fost cel care a solicitat respingerea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită (ADU). Marcel Ciolacu a negat orice amestec în decizia Biroului Electoral Central, argumentând că nici nu știe cum îi cheamă pe judecători.
Motivul invocat de Biroul Electroral Central (BEC): în registrul partidelor nu apare ca președinte al PMP Eugen Tomac. BEC arată în decizie că în Registrul partidelor politice Cristian Diaconescu este cel care apare ca preşedinte al PMP, în timp ce protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.
În demersul lor în instanță, USR, PMP și Forța Dreptei s-au bazatpe o altă hotărâre într-o speță similară a instanței supreme, din 2019, când, într-o primă fază, înscrierea Alianței USR-PLUS a fost respinsă de BEC. În 2019, Biroul Electoral Central a respins înscrierea Alianței USR-PLUS, pe un motiv similar, mai exact că Dan Barna nu apărea în registrul partidelor ca președinte al USR. Liderii Alianței Dreapta Unită spun că spețele sunt similare.
Mai exact, în hotărârea ICCJ din 2019 de stipulează că din legea privind organizarea alegerilor nu reiese că ar fi impusă condiția ca semnatarii protocolului Alianței să figureze în registrul partidelor ca președinți, esențial fiind ca aceștia să fie împuterniciți în acest sens, prin organele de conducere.
În cazul Alianței USR-PMP-Forța Dreptei, Eugen Tomac a fost împuternicit de Colegiul Național al PMP, la propunerea Consiliului Executiv Naţional, să reprezinte partidul în relația cu celelalte două formațiuni.
Potrivit statutului PMP, Colegiul Național este „organul de conducere și coordonare politică a Partidului Mișcarea Populară la nivel național, funcție pe care o îndeplinește între congresele partidului”.
De asemenea, în hotărârea din 2019, Curtea Supremă invoca o decizie, care nu era definitivă, a Tribunalului București prin care se dispunea înscrierea în registrul partidelor a lui Dan Barna ca președinte al USR, instanța apreciind că decizia „se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie”.
În cazul de acum, există o decizie a Tribunalului București în care se dispunea „în vederea înregistrării în Registrul partidelor politice a documentelor atestând desfăşurarea Congresului Partidului Mişcarea Populară din data de 19.02.2022”. Este vorba despre Congresul în care Eugen Tomac a fost ales președinte al PMP. Decizia a fost atacată și, anul trecut, Curtea de Apel a decis rejudecarea cauzei.
Între timp, în cadrul unui congres extraordinar al PMP, din 2023, Eugen Tomac a fost reconfirmat în funcția de președinte. Și acest congres face obiectul unui proces. Însă, potrivit unei decizii a Tribunalului București, din februarie acest an, se dispune transmiterea hotărârilor Congresului către registrul partidelor politice. Chiar dacă decizia a fost atacată și se află pe rolul Curții de Apel, liderii Alianței au arătat că este executorie, în sensul operării modificărilor în registrul partidelor politice.
